Critici la adresa lui Gregorian Bivolaru
From Wikinfo
- See this article in English.
- Vezi şi articolul principal.
Probleme juridice
După câţiva ani, mentalitatea comunistă împotriva oricărei forme de organizare non-guvernamental a început să se manifeste virulent, iar activitatea lui Gregorian Bivolaru devine tot mai incomodă si nedorită. Nicolae Ceauşescu a interzis cursurile de yoga şi în general toate cursurile care aveau origini orientale (artele marţiale, meditaţia transcedentală, acupunctură, etc.).
Gregorian Bivolaru a continuat însă să predea yoga, în ciuda interdicţiei. În anii care au urmat, Securitatea l-a supravegheat, i-au fost instalate microfoane, a fost supus percheziţiilor, a fost arestat si torturat, atât el, cât şi câţiva dintre discipolii săi apropiaţi. Bivolaru a petrecut aproape 2 ani în închisoare, pentru vina de a fi predat yoga. În semn de protest a evadat în 1984 din penitenciarul Rahova, folosind "anumite modalităţi paranormale".
În august 1989 regimul comunist l-a internat la spitalul Poiana Mare de lângă Piteşti cu diagnosticul următor: "dezvoltare paranoică a personalităţii, cu elemente obsesivo-fobice pe fond psihopat schizoid". Acest diagnostic este infirmat de către o comisie medicală în ianuarie 1990 şi Gregorian Bivolaru este repus în libertate.
După decembrie 1989, deşi practica yoga a fost din nou permisă, Gregorian Bivolaru continuă să fie persecutat, lucru confirmat de către rapoartele Amnesty International, Apador-CH şi ale altor organizaţii de apărare a drepturilor omului şi mai nou de către justiţia suedeză. Aceste persecuţii au culminat în data de 18 martie 2004 când aproximativ 300 de politişti şi jandarmi, însoţiţi de procurori, au pătruns în forţă, fără somaţie, atât în casa acestuia, cât şi în 16 imobile proprietate personală a unor practicanţi yoga şi membri M.I.S.A. şi au operat confiscări de bunuri. Bunuri, pe care nu le-au mai returnat deşi împotriva proprietarilor acelor bunuri nu există nici măcar o singură acuzaţie oficială.
Actualmente este acuzat de opt infracţiuni, printre care act sexual cu o minoră, evaziune fiscală şi trecerea frauduloasă a frontierei. Procesul care îi este intentat trenează de patru ani, deoarece procuratura nu prezintă dovezi concludente, cu toate că SRI-ul a recunoscut că-l monitorizează de peste 10 ani.
Din aceste motive apropiaţii săi, dar şi autorităţi din Uniunea Europeană cum ar fi: Comisia Parlamentară pentru drepturile omului din Parlamentul Finlandez; parlamentarul european Ulla Sandbaeck [1] sau organizaţii specializate în apărarea drepturilor omului (Amnesty International, Apador-CH) acuză statul român de persecuţii, de încălcarea drepturilor omului şi de probleme grave în justiţie.
Gregorian Bivolaru este dat în urmărire generală pe 4 iulie 2004 pe baza unui mandat de arestare care expiră în octombrie 2004, prelungirea acestuia urmând să fie judecată de către tribunalul din Sibiu. Un al doilea mandat de arestare este emis în data de 15 aprilie 2005 sub acuzaţia de "trafic de persoane şi infracţiuni asociate crimei organizate". Şi de această dată a fost încălcată procedura legală (în primul rând dreptul la apărare, prezenţa avocatului nefiind admisă).
În martie 2005 Gregorian Bivolaru cere azil politic în Suedia motivând că nu are încredere în obiectivitatea justiţiei române. Pe 4 aprilie 2005, Poliţia suedeză din Malmö îl reţine pe Gregorian Bivolaru la orele 13, în timp ce acesta se află la o a doua întrevedere (prima având loc cu aproximativ două săptămâni înainte) la Biroul de Imigrări. După aceasta, Ministerul Justiţiei din România începe, prin intermediul Interpol, procedurile de extrădare.
Cererea de extrădare formulată de autorităţile române împotriva lui Gregorian Bivolaru a fost respinsă de cea mai înaltă instanţă suedeză. În data de 21 octombrie 2005, în jurul orei 11, a fost făcută publică decizia definitivă prin care s-a respins cererea de extrădare, după ce în data de 20 octombrie 2005 mentorul MISA a fost pus in libertate.
Completul de judecată format din cinci judecători ai Curţii Supreme din Stockholm a ajuns la concluzia că Gregorian Bivolaru nu are nici o şansă să aibă parte de un proces echitabil în România. Sentinţa Curţii Supreme, redactată pe 12 pagini, este un adevărat rechizitoriu împotriva Justiţiei din România. Judecătorii au motivat decizia luată prin faptul că au convingerea că în România, liderul MISA ar fi urmărit de autorităţi pe nedrept şi persecutat din cauza convingerilor sale. Instanţa suedeză a apreciat că acuzaţiile aduse lui Gregorian Bivolaru de autorităţile române nu au fundament real, ci au fost fabricate din dorinţa de a distruge cea mai mare şcoală de yoga din Europa.
Anette Swedow, procurorul şef însărcinat cu ancheta în cazul Gregorian Bivolaru, a declarat: ,,Decizia finală prevede că Gregorian Bivolaru nu va fi extrădat în România. Decizia spune că, dacă acesta va fi extrădat în România, există un risc ca el să fie deportat, persecutat şi hărţuit din cauza ideilor lui religioase pe care le pune în practică în mişcarea de yoga.’’
Această decizie a fost transmisă oficial Ministerului de Justiţie din România în data de 16 decembrie 2005. În urma primirii acestei decizii, Ministrul Justiţiei, Monica Macovei i-a trimis procurorului general o solicitare prin care cere verificarea de urgenţă a modului în care s-au realizat anchetele în cazul lui Gregorian Bivolaru. Adresa a fost trimisă şi preşedintelui Consiliului Suprem al Magistraturii, Dan Lupaşcu.
Vezi şi
Legături externe
- Informaţii privind cazul lui Gregorian Bivolaru
- 5 aprilie 2005, "Gregorian Bivolaru a fost arestat in Suedia" (Ştiri România On-Line)
- 22 octombrie 2005 - Ce s-a petrecut în timpul procesului de la Stockholm
- 25 februarie 2006, "Cazul Bivolaru, în atenţia Parlamentului" (Ziua)
| Această pagină foloseşte conţinut de pe Wikipedia română. Articolul original se găseşte la Gregorian Bivolaru. Lista autorilor poate fi văzută la istoricul paginii. Textul acestui articol Wikinfo este valabil sub Licenţa GNU pentru documentaţie liberă. |
